UN PUNCT DE VEDERE

Doamnelor şi Domnilor militari în rezervă şi în retragere, am onoarea să vă prezint poziţia exprimată de camarazi de-ai noştri , specialişti cu o solidă pregătire juridică şi o îndelungată activitate în domeniu, referitor la o problemă de interes pentru viitorul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate. Veţi constata că nu se emit sentinţe, ci doar se exprimă un punct de vedere avizat. Deciziile le luaţi Domniile Voastre. 

Citiţi şi luaţi aminte...

Col(r) Radu AROMÂNESEI

      Referitor la comunicatul Departamentului Juridic al S.C.M.D. dat prin Nota de informare nr. 06/  B din 13.05.2015 ; problema reprezentativităţii organizaţiilor sindicale în legătură cu îngrijorările exprimate de membrii de sindicat la expirarea la data de 10.05.2015 a termenului limită de verificare a menţinerii condiţiilor de reprezentativitate a S.C.M.D. în conformitate cu prevederile art. 221 din Legea  62/ 2011:

I.                    În conformitate cu prevederile art. 221 alin. 2, verificarea condiţiilor de reprezentativitate se face din 4  în 4  ani . Contrar alegaţiilor doamnei col.( r ), Monica Caloian , acesta este un termen imperativ şi pe cale de consecinţă peremptoriu (dirimant) . (“ Peremptoriu” “ a înlătura, a anula “.”Dirimant” “ a pune capăt, a împiedica”), într-un cuvânt eşti decăzut din capacitatea de exerciţiu juridic , adică aptitudinea de a avea şi asuma drepturi , obligaţii într-un raport juridic.

            Capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice  este acea parte a capacităţii civile, care constă în aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile  şi de a-şi asuma şi îndeplini obligaţiile civile , prin încheierea de acte civile, de către organele sale de conducere  .

  Aliniatul 1 din art. 221 prevede  că îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecatorească .

  Aliniatul 3 din acelaşi articol anterior menţionat, prevede  că hotărârile judecătoreşti, prin care se constată îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate ale organizaţiilor sindicale conform prezentei legi, se comunică Ministerului Muncii , Familiei şi Protecţiei Sociale  “ MMFPS ” , care va ţine evidenţa acestora .

Doamna colonel (r) anterior menţionată susţine că aceste prevederi “Expressis Verbis” (“ în termini expliciti , clari , lamuriti”) se referă la alţi subiecţi sindicali  care sunt sub incidenţa prevederilor acestei legi.

  Dorim la modul condescendent, să-i atragem atenţia asupra unei erori de interpretare:

-în 18.08.2009  când prin Decizia 83 a Instanţei de judecată S.C.M.D. a devenit persoană juridică de drept român,  “ De lege lata” (“legea existentă “/ “ în vigoare”) era Legea 54/2003, o lege permisivă privind acest gen şi specie de asociere a cetăţenilor .

- prin Legea 62/2011 art. 2 alin. 1 aceasta dispune : persoanele încadrate cu contract individual de muncă , funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii , membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă, au dreptul fără nicio îngrădire sau autorizare prealabilă să constitue şi / sau adere la un sindicat .

    Se constată astfel că au dispărut categoriile de persoane care erau  menţionate în legea anterioară, abrogate prin apariţia legii noi, astfel;

      1. a. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie în mod independent; 

          b.Persoanele care exercită o profesiune în mod independent ; 

                c. Persoanele în curs de calificare.

            Instanţa de judecată care a dat decizia favorabilă de înfiinţarea a S.C.M.D, a “interpretat extensiv” prevederile legii de la acea dată “Lex dixit minus quam voluit” (“legea a spus mai putin de cat a vrut “) .

            Prin prevederile art. 219 alin. 1 din Legea 62/2011,  Hotărârile judecătoreşti de dobândiere a personalitatii juridice de către organizatiile sindicale obţinute până la data în vigoare a prezentei legi rămân valabile .

            Chiar dacă Legea 62/2011 este restrictivă prin eliminarea categoriilor persoanelor anterior enumerate, “Ipso Facto” “ Eo Ipso” (“ Prin faptul însuşi” / “ în virtutea faptului însuşi”) şi “ Ipso Jure “ (“ Prin Dreptul însuşi” ),S.C.M.D. a continuat sa fiinteze legal .

            Consideraţiile (“ Motivarea “), juridice ale legiuitorului au fost prevederile art. 1 cod civil”1865” , Titlul preliminar “ Despre efectele şi aplicarea legilor” . Legea dispune numai pentru viitor -“ Ex Nunc” (“Începând de acum “) , ea nu are putere retroactivă -“Ex Tunc” (“ Începând de atunci”). Aceasta şi în conformitate cu regula de drept- “Tempus Regit Actum” (“Timpul -legea în vigoare la un moment dat- cârmuieşte actul - juridic), coroborată ( “întărită”) cu art . 15 , alin. 1şi 2 din Constituţia României cu titlul generic “ Universalitatea” , astfel:

Alin. 1 Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea .

Alin. 2 Legea dispune numai pentru viitor -“ Ex Nunc” , cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile- “Ex Tunc” .

            De asemenea, Art. 6  din Legea 287 / 2009 ( Noul Cod Civil )prevede: 

-          Aplicarea legii civile 

Alin. 1 legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare , aceasta nu are putere retroactivă “Ex Tunc” . 

Alin. 2 Actele şi faptele juridice încheiate ori săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz a savârşirii lor .

Alin. 3 Actele juridice nule , anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi , sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, dupa caz eficace, potrivit dispoziţiilor legii noi . 

Alin. 5 Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate, sau după caz produse ori săvârşite, după intrarea sa în vigoare, precum şi a situaţiilor juridice după intrarea sa în vigoare . 

Până aici sperăm că am fost suficient de persuasivi şi elocvenţi, pentru a arăta că  S.C.M.D. nu avea  a-si face probleme pentru a depune toate demersurile diligente (“ atente , grijulii, constiincioase”), pentru a pune în operă procedurile prevăzute la Art. 51 alin.1 lit. C din Legea 62/2011:

a.     Au statut legal de sindicat

b.    Au independenţă organizatorică şi patrimonială

c.     Numărul de membri ai sindicatului reprezintă jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii,

şi la alin. 2 din acelaşi articol : îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate , se constată la cererea acestora de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică , prin depunerea la instantă a documentaţiei prevăzute la Art. 52  . 

II.        Conform Art. 52 pct. C / legea 62/2011,dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel ;

a.     Copia Hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile de dobăndire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei Hotărâri definitive şi irevocabile de modificarea statutului şi / sau componenţei organului executiv  de conducere.

b.    Declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total al membrilor

c.     Dovada privind numărul de angajaţi din unitate , eliberată de angajator

d.    Dovada depunerii la Inspectoratul Teritorial de Muncă a unei copii a Dosarului de reprezentativitate .

Uzanţele juridice iau foarte în serios şi tratează ca atare neîndeplinirea termenelor imperative prevăzute de normele juridice în vigoare.

Suntem surprinşi de alegaţia doamnei col. ( r ) Monica Caloian , că nu există sancţiune pentru aşa ceva .

Elementele constitutive ale normei juridice sunt : 

-          Ipoteza 

-          Dispoziţia 

-          Sancţiunea 

Este o condiţie “Sine qua non” (“ Fără de care nu “) , ca toate cele trei elemente constitutive să coexiste simultan pentru a fi considerate normă juridică . Lipsa unui singur element component constitutiv este orice dar nu normă juridică . Numai “B.N.R.”- ul d-nului Mugur Isărescu emană legi şi alte acte normative cu putere de lege de reglementare a activităţilor în domeniul bancar –financiar, fără să fie prevăzute sancţiuni în normele juridice .

Sperăm că S.C.M.D. nu s-a contaminat de la B.N.R., şi este format din militari al căror “motto” este “ Semel Fidelis Patriae , Semper Fidelis Patriae” (“ O dată credincios Patriei , Totdeauna credincios Patriei”) si nu fideli ai lui Mamon (Mamona) si Plutus (Pluton) .     

      În concluzie , păstrând proporţiile, iată ce înseamnă neîndeplinirea prevederilor art. 221 din Legea 62/2011 -  “Exempli Gratia” (“ De exemplu bunăoară”) : În momentul în care expiră termenul de valabilitate al “Cărţii de Identitate”, “cărţii de credit” “ card”, “ permis de conducere auto “, “ permis de port-armă” , “ autorizaţie de liberă practică” etc…) la ce urmări prezumaţi absolut, ca veţi ajunge ? Evident, la încălcarea legii şi pe cale de consecinţă veţi suporta rigorile prevederilor legale în domeniul respectiv.

    Prin urmare,  aceasta este şi situaţia S.C.M.D. ca persoană juridică şi entitate organizatorică sindicală, dacă nu a depus demersurile diligente prevăzute de lege pentru a intra in legalitate conform uzanţelor procedurale.

    Dacă nu s-au realizat , nu este totul pierdut , există proceduri legale în acest sens , nu detaliem aici .

    Pe cale de consecinţă, S.C.M.D. nu va mai putea participa la nicio formă de “Dialog Social  Instituţionalizat”, cu nicio entitate organizatorică cu personalitate juridică, publică sau privată, în sensul prevederilor prezentei legi .

     “ Ratio Legis “ (“Ratiunea / Scopul Legii “, “Finalitatea legii”, “Ratiunea de a fi a acesteia” , )   “ Spiritul Legii”, cum este numit uneori , trebuie căutat şi înteles pentru a putea da legii o interpretare adecvată. Interpretul trebuie  să cunoscă astfel care sunt interesele pe care legiuitorul, prin legea anterior menţionată, tinde să le protejeze , ce abuzuri vrea să împiedice, la ce rezultate politice sau sociale doreşte să ajungă .

     Prin urmare,este imperativă îndeplinirea condiţiilor art. 221 alin. 2/ Legea 62/2011 - “ Verificarea menţinerii condiţiilor de reprezentativitate se face din 4 in 4 ani”.

      Concret , practic , vorbim de data de 10.05.2011  , pentru că atunci, prin Legea 62/2011, S.C.M.D.  a dobândit capacitatea de exerciţiu în calitate de persoană juridică de drept român, în conformitate cu prevederile art. 209 alin. 1 din Legea 287/2009 (Noul Cod Civil) , articol denumit generic “Capacitatea de Exerciţiu”. La data dobândirii “Capacităţii de Exerciţiu”, “Persoana juridică” îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare de la data constituiri lor. 

     Articolul 216 din aceeaşi lege, intitulat “Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice”, prevede:

     Alin. 1 Hotărârile şi deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiţie de oricare din membrii  organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivă şi au cerut  să se însereze aceasta în procesul verbal de sedinţâ , în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hotărâre sau  decizia respectivă, ori de la data când a avut loc sedinţa , după caz .

    În concluzie; începând cu data de 11.05.2015, orice act emis de Comitetul Director al S.C.M.D. poate fi atacat în instanţâ atât  “Intra Muros” (“Din Interior”) cât şi “Extra Muros” (“Din Exterior”) de către terţii care demonstrează ca au un interes legitim în cauză .

      De aceea, rămânem surprinşi, şi fără a fi acuzaţi că dăm o conotatie peiorativă , maliţioasă sau sarcastică acelui conţinut  al comunicării anterior menţionate (Nota de informare nr. 06/B din 13.05.2015 ), apreciem că respectivul produs este o dovadă de aculturaţie juridică crasă , dacă nu este vorba de altceva .

     Dorim să amintim acestor doamne şi domni, ce apar în comunicat şi îl  asumă,  că “Ignoratia Juris Nocet “ (“Necunoaşterea Legii – dreptului -  este Vătămătoare – dăunătoare”) .

      De asemenea, lipsa de abilitate , incompetenţa, este şi ea sancţionată -  “Imperitia Culpae Adnumeretur”(“Nepriceperea să se socotească drept o vină”).

      Noi sperăm că această problemă, de maximă importanţă, cu consecinţe grave pentru existenţa ulterioară a S.C.M.D. ca entitate organizatorică sindicală, să fie dezbătută şi tratată la nivelul Comitetului Director al S.C.M.D. cu obiectivitate, profesionalism şi seriozitate .

     Am rămas sideraţi de conţinutul “Notei de Informare” anterior menţionate , de modul în care este aruncată în derizoriu o asemenea problemă de maximă importanţă.

          Domnilor din Comitetul Director al S.C.M.D. , nu vrem să fim consideraţi alarmişti şi patetici , dar sunteţi Generali, Chestori , Colonei, Comisari, oameni prezumaţi absolut ca inteligenţi şi educaţi , cu un emolument cultural superior oamenilor obişnuiţi , mandataţi de nişte oameni de o tipologie aparte şi distinctă -  “Militaris Condenscendentus”(“Militari Respectati -Respectabili”) , oameni care prin definiţie, natura  şi esenţa personalităţii lor  sunt dubitativi şi cartezieni , adepţii conceptului “Sine Ira Et Studio” (“Fără ură şi părtinire”).

          Cum puteţi rămâne impasibili când vi se prezintă o asemenea lucrare ? Nu este o întrebare retorică .

         Atragem atenţia doamnei şi domnilor care îşi asumă această notă de aşa zisă informare si conţinutul ei , că dumnealor nu lucreaza pentru S.C.M.D. “Ad Honores” (“Onorific” -Fără plată”) sau “Pro Bono” (“Pentru dreptate” deci gratuit).

        Dumnealor lucrează “Pro Domo Sua” (“ Pentru propriul interes” deci oneros) , fiind consideraţi practicieni ai dreptului , deci profesionişti competenţi în domeniu. “Scientia Est  Potentia” (“Stiinţa este puterea”), deci ştiinţa costă şi este scumpă .

        Este o abordare şi atitudine normală din partea dumneavoastră,  într-o societate  care clamează democraţia liberală parlamentară şi economia de piaţă . Dar , orice acţiune are şi reactiune , orice avers are şi revers , într-un cuvânt aceasta este dialectica lumii în care trăim .

        “Dar suntem cetăţeni Europeni şi avem drepturi”, cităm ca din clasici în viaţă dintr-o notorie reclamă de interes public , cu atât mai mult cu cât sunteţi gratificaţi din banii proveniţi din cotizaţiile membrilor S.C.M.D.

        Materialul nostru nu se doreşte a fi vexatoriu pentru cei mandataţi să conducă S.C.M.D. , nu vituperăm împotriva nimănui , dar vrem să atragem atenţia  că s-a creeat o stare de spirit mefiento-permicioasă în rândul membrilor de sindicat privitor la “Buna Credinţă” (“Bona Fide”) a Comitetului Director al S.C.M.D.

       Orice Relaţie Socială, deci şi Raportul Juridic care există între Comitetului Director al S.C.M.D si ceilalti membri de sindicat se bazează pe “Bona Fide” şi este condiţia “Sine qua non” ca S.C.M.D să existe şi să funcţioneze mai departe ca entitate organizatorică sindicală.

      Prin urmare,  dorim o explicaţie pertinentă, veridică şi mai ales concludentă privitoare la această stare de fapt şi de drept , dată la modul oficial de domnul col. ( r ) dr. Mircea Dogaru  preşedintele S.C.M.D., pentru  a elimina această situaţie de mefienţă la adresa conducerii sindicatului .

             “Veritas Simplex Oratio!”

             (“ Susţinerea adevărului –este- simplă! ” )

INFORMARE

ÎNCOTRO SCMD ?

            -DURA LEX SED LEX-

            În conformitate cu prevederile Legii nr. 62 (Legea dialogului social), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322, din 10 mai 2011, în data de 10 mai 2015 expiră termenul de verificare a menținerii condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale.

Ce înseamnă acest lucru ?

Acest lucru înseamnă că orice sindicat, pentru a putea exista LEGAL, trebuie să facă dovada că numărul membrilor săi reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității[Cf. Art. 51(1)Cc].

Legea spune, în continuare [Cf.Art. 51(2)], că sindicatul trebuie să solicite instanței de judecată care i-a acordat personalitate juridică, eliberarea unei dovezi de îndeplinire a condițiilor de reprezentativitate, dar pentru aceasta tot el, adică sindicatul, trebuie să depună la instanță o serie de documente, printre care [Cf. Art. 52 C]:

 c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;

 d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

Mai mult, legea solicită [Cf.Art. 53(3)] ca anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatul va depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.

În final, legea prevede [Cf.Art. 219(1)] că hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile, dar adaugă [Cf.Art. 223] că reprezentativitatea organizaţiilor sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege, lucru care se verifică [Cf.Art. 221(2)] din 4 în 4 ani de la intrarea în vigoare a legii, iar îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se atestă prin hotărâre judecătorească [Cf. Art.221(1)].

În aceste condiții membrii SCMD, cei care îndeplinesc condițiile statutare de apartenență la organizație prin plata cotizației, sunt îndreptățiți să fie informați dacă sindicatul, prin reprezentanții săi, a depus la instanță și la inspectoratul  teritorial de muncă documentele solicitate prin lege pentru a obține dovada de reprezentativitate și dacă s-a emis hotărârea judecătorească ce permite existența SCMD în condiții de legalitate.

În caz contrar, aceiași membri fideli ai organizației au dreptul să știe ce va urma !

Iar pentru a nu se da impresia unei interpretări abuzive și rău intenționate , prezentăm în continuare textul articolelor, așa cum sunt ele înscrise în LEGE:

Legea nr. 62/2011(Legea dialogului social)

Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.

TITLUL I - Dispoziţii generale

 ART. 1e) angajator - persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu;

            g) angajat - persoana fizică, parte a unui contract individual de muncă ori raport de serviciu, care prestează muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum şi de prevederile contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile;

            k) unitate - persoana juridică care angajează nemijlocit forţă de muncă;

             t) reprezentativitate - atribut al organizaţiilor sindicale sau patronale dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat;

      w) sindicat - formă de organizare voluntară a angajaţilor, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu angajatorul.

TITLUL II-  Organizaţiile sindicale

SECŢIUNEA a 6-a Raporturile organizaţiilor sindicale cu membrii lor

CAP. V Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale

ART. 51 (1) Sunt reprezentative la nivel naţional, de sector de activitate, de grup de unităţi şi de unitate organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

 A. la nivel naţional: a) au statut legal de confederaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor din economia naţională; d) au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţele României, inclusiv municipiul Bucureşti;

 B. la nivel de sector de activitate sau grup de unităţi: a) au statut legal de federaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 7% din efectivul angajaţilor din sectorul de activitate sau grupul de unităţi respectiv;

C. la nivel de unitate: a) au statut legal de sindicat; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.

 (2) Îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 52.

ART. 52 Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel:

C. la nivel de unitate (pentru SINDICAT):

a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;

 b) declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;

 c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;

d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

ART. 53 (3) Anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatele vor depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.

TITLUL X

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 219 (1) Hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale sau patronale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.

ART. 221 (1) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească.

 (2) Verificarea menţinerii condiţiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani.(termen 10 mai 2015)

ART. 223 Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege. (v. CAP. V, ART. 51)

Președintele Filialei 1 Timișoara a SCMD

Col(r) Radu AROMÂNESEI

18 aprilie 2015

OPINIE

Încotro SCMD ?

(2)

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a fost constituit prin sentinţa judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti nr. 83 din 11.08.2009, în temeiul art. 15 şi 17 din Legea nr. 54/2003.

            Acestă lege, a sindicatelor , a fost aprobată în Parlamentul României în data de 24 ianuarie 2003, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor – Valer Dorneanu, şi a preşedintelui Senatului – Nicolae Văcăroiu, şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României Parte I nr. 73 din 5 februarie 2003.

            Iată însă că Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie , prin Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă, ridică excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Conţinutul incriminat era acesta:

„Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizaţie sindicală.

              - (2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.”

            Motivul era evident: prin aceste prevederi, pensionarii nu se puteau constitui într-un sindicat. În susţinerea acţiunii erau invocate încălcarea unor prevederi ale Constituţiei care tocmai fusese revizuită: art. 8 alin. (1) referitor la pluralismul în societatea românească, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 40, în noua numerotare, referitor la dreptul de asociere, precum şi art. 22 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

            Prin Încheierea din 13 august 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.936/2003, Tribunalul Bucureşti − Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată, prin avocat, de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie într-o cauză având ca obiect o cerere de înregistrare a acestui sindicat.

            Iată care a fost soluţia Curţii Constituţionale a României:

„Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie în Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 decembrie 2003.”

Cum de a fost posibilă înregistrarea SCMD pe baza aceleiaşi legi peste 6 ani ? În primul rând prin curajul şi ingeniozitatea iniţiatorilor organizaţiei, dar şi printr-o anumită interpretare a legii, astfel că se putea susţine că militarii „disponibilizaţi” nu sunt de fapt „pensionari” în sensul strict al noţiunii, fiind doar „puşi la dispoziţia societăţii”, sunt rămaşi în continuare în evidenţele Armatei, iar banii pe care îi primesc sunt de fapt nişte rente pe care nu le primesc de la bugetul asigurărilor sociale, din fondul de pensii, ci din bugetul de stat, de unde se plătesc şi soldele militarilor din serviciul activ. Corect ? Corect, şi până la urmă legal !

Iată însă că în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 322 din 10 mai 2011, este publicată şi intră în vigoare legea băsistă a dialogului social, Legea nr. 62/2011, care prevede:

„Art. 3(1) Persoanele încadrate cu contract individual de muncă, funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii, membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă au dreptul, făraă nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie şi/sau să adere la un sindicat. 

             (2) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate.”

            Comparând cu prevederile legii anterioare, cea nebăsistă, observăm că au rămas aceleaşi obstacole referitoare la organizarea pensionarilor în SINDICAT propriu. Desigur, s-au adăugat restricţiile referitoare la reprezentativitate, despre care am mai vorbit.

            Altceva s-a modificat, însă: statutul nostru . Prin Legea 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010, noi am devenit pensionari ai sistemului public de pensii, deci SCMD cade sub incidenţa restricţiilor impuse de lege faţă de organizarea pensionarilor în SINDICAT.

            Ce ar fi trebuit făcut ? În mod cert se impunea, odată cu apariţia Legii 62/2011, stabilirea şi adoptarea unor măsuri de reorganizare a militarilor în rezervă şi în retragere într-o altfel de structură, care să preia obiectivele şi scopurile SCMD,  astfel încât raporturile cu autorităţile să se fi desfăşurat în cadru legal, cu drepturi şi obligaţii clare pentru parteneri. În felul acesta, dialogul nu ar mai fi putut fi evitat, prezenţa reprezentanţilor noştri la negocieri nu ar mai fi putut fi contestată de nimeni şi în mod cert nu s-ar mai fi tărăgănat atâţia ani mult promisa şi mereu amânata elaborare şi adoptare a legii pensiilor militare de stat, precum şi a altor acte normative de interes pentru rezervişti. Neîndeplinirea condiţiilor de existenţă în condiţiile legii, aşa băsistă cum e ea, dar din păcate LEGE, a permis factorilor de decizie să ignore de multe ori rezolvarea solicitărilor SCMD, de care îşi aduceau aminte numai atunci când aveau nevoie de anumite lovituri de imagine sau îşi propuneau să ne mai ducă „cu zăhărelul”, fără a întreprinde ceva concret pentru noi.

            Ceea ce îşi propune ACUM conducerea SCMD, de a contesta caracterul constituţional al unor prevederi ale Legii 62/2011, precum şi iniţierea unei noi legi a sindicatelor, când până la expirarea termenului în care sindicatul ar putea fi (accentuez, ar putea fi) desfiinţat prin sentinţă judecătorească după data de 10 mai a.c., este TARDIV.

Col(r) Radu AROMÂNESEI

PS. SCMD a fost SINGURA organizaţie care a mobilizat rezerviştii la luptă pentru a-şi apăra şi recupera drepturile. Dacă nu ar fi existat SCMD, pensiile noastre , ale tuturor, ar fi fost acum la mai puţin de jumătate din cuantumul din decembrie 2010. Din păcate însă, considerarea oricărei acţiuni de adaptare a organizaţiei la cadrul legislativ în vigoare, de creştere a democraţiei interne şi a eficienţei activităţii, au fost apreciate ca tendinţe subversive, de dinamitare şi distrugere a SCMD. Cui a folosit ?

Hristos a înviat!

 

 

    Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi!

Biroul operativ Filiala 1 Sector 3

  

 

 

 

   

        

 

 

 

20 MARTIE 2015 ZIUA INTERNAŢIONALĂ A FERICIRII

Să fiţi fericiţi!

Ţie, jumătate frumoasă a lumii!

 


Cele mai calde urări de 8 Martie tuturor doamnelor şi domnişoarelor!
Să purtaţi mereu primăvara în suflet!

La mulţi ani celei mai frumoase canţonete a lumii - FEMEIA!

Biroul Operativ Filiala 1 Sector 3