CATRE
AVOCATUL POPORULUI
Doamna Renate WEBER
Stimata doamna Avocat al Poporului,
Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (S.C.M.D.), se numara printre protestatarii fata de emiterea, neprocedurala, de catre Guvernul Romaniei a OUG nr. 226/30.12.2020.
In fapt, consultate in ziua de 29 decembrie 2020 la Ministerul Finantelor Publice de catre dl. secretar de stat Gyorgy Attila, presedintele Comisiei de Dialog Social, sindicatele au protestat virulent fata de aruncarea crizei exclusiv pe seama salariatilor si pensionarilor, invocand si unele aspecte de neconstitutionalitate si discriminatorii ale ”proiectului de OUG privind unele masuri fiscal-bugetare…”, aspecte care nu apar in textul Premierului privind Minuta incheiata. Mai mult, proiectul a fost adoptat pe 30.12.2020, adica exact in ziua in care CES a luat, cu 2/3 din voturi, hotararea de RETURNARE a lui pentru reformularea articolelor, in sensul solicitarii sindicatelor.
In ceea ce ne priveste, S.C.M.D. acuza discriminarea tuturor rezervistilor (ale caror pensii militare de stat sunt, oricum, inghetate din 2017, prin OUG nr. 59) prin prevederile Art. VIII care le refuza pana si alinierea acestora cu rata inflatiei, de 3,8%.
Dispozitiile art.VIII alin.7 din OUG nr. 226/30.12.2020 stabilesc „prin derogare de la art.59 alin.1 din Legea nr.223/2015 ca in anul 2021 pensiile militare de stat nu se indexeaza cu rata medie anuala a inflatiei”.
Apreciem ca aceasta prevedere legala incalca dispozitiile prevazute de art.16 si 53 din Constitutia Romaniei si nu are in vedere faptul ca modificarea art.60 din Legea nr.223/2015, referitoare la actualizarea pensiei in functie de cresterea salariului de baza, exclude orice posibilitate de crestere a cuantumului pensiei rezervistilor militari, in conditiile in care, in sistemul civil de pensii se majoreaza anual punctul de pensie.
Constatam o noua interpretare gresita a dispozitiilor prevazute de CCR in decizia nr. 20/2000, legata de stabilirea pensiei de serviciu pentru magistrați, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari.
Din nou nu se au in vedere elementele care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor, care asigură un tratament juridic specific acestora, motivat de existenta unor statute speciale stabilite de Parlament prin legi care impun atat militarilor cat și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, intre care interzicerea activităților ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.
Sub acest aspect, art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare, iar alin. (2) al aceluiași articol instituie pentru categoriile menționate de militari interdicția de a îndeplini alte funcții decât cele în care sunt încadrați, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și interdicția de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția numirii în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.
Un alt element comun care justifică, în mod obiectiv și rezonabil, un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește indexarea cu rata medie anuala a inflatiei, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.
Dispozitiile art.VIII alin.7 din OUG nr. 226/30.12.2020 reprezinta o noua masura discriminatorie, urmare a prejudiciilor cauzate rezervistilor militari prin prevederile continute in OUG nr.57/2015 si nr.59/2017 referitoare la:
- Modul de calcul al pensiei pe baza mediei unei parti a veniturilor nete din ultimii 5 ani;
- Stabilirea procentului de calcul – al pensiei de 65% din venitul de mai sus,in loc de 80%;
- Stabilirea plafonului de 85% (in loc de 100%) din venitul partial net (in loc de brut), cu mentiunea ca tot ce depaseste 36 de ani vechime nu se mai cuantifica in bani, la pensie, desi retinerile au avut loc;
- Modul de valorificare al pensiei suplimentare (pensia privata), Ordinul Meritul Militar (S.O.S.P.) si al altor veniturilor suplimentare - contributiile la pensia civila platite ulterior trecerii in rezerva, in baza unor contracte separate de munca in privat sau la stat, grupele de munca la stabilirea cuantumului pensiei - la rezervisti au fost incluse in calculul pensiei militare de stat si implicit pierdute ca urmare a plafonarii cuantumului pensiei la 85%;
- Pensiile rezervistilor nu se maresc in functie de cresterile salariilor celor in activitate, desi rezervistii sunt singura categorie socio-profesionala a carei activitate (obligatiile militare) continua si dupa trecerea in rezerva, asa-zisa pensie fiind, in fapt, solda de rezervist;
- Pensionarii militari au pierdut toate drepturile conexe prevazute de legislatia pentru pensionari.
Avand in vedere necesitatea corectarii unor neconcordante la nivelul reglementarilor, consideram ca este necesara sesizarea de urgenta a Curtii Constitutionale, ca masura reparatorie impusa de necesitatea existentei unui just echilibru intre interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanelor.
Totodata, aratam ca nu sunt respectate dispozitiile art.60 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, potrivit caruia „nicio dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte”. Obligatia interpretarii si aplicarii dispozitiilor constitutionale in materia drepturilor omului, in conformitate cu tratatele internationale ratificate de Romania, deci si in conformitate cu dispozitiile Conventiei, se impune tuturor autoritatilor publice romane, deoarece prevederile Constitutiei au aplicabilitate directa.
Pe cale de consecinta, in deplin acord cu toate sindicatele si reprezentantii societatii civile, care s-au pronuntat si in CES si in media impotriva OUG nr. 226/2020, va adresam si noi, respectuos, rugamintea de a sesiza la CCR acest nou act de discriminare, in ceea ce ne priveste pe noi, rezervistii, fata de celelalte categorii de pensionari, in mod deosebit fata de magistrati, a caror identitate cu noi, din punctul de vedere al tratamentului juridic, a fost stabilita prin deciziile nr. 20/2000 a CCR si 29/2011 a ICCJ.
Cu deosebita stima si multumiri anticipate,
Presedintele S.C.M.D.
Col. (r) dr. Mircea DOGARU
